Sayfa: 1
Acul și barosul
: pentru copii Düzyazı 2005-09-07 (8597 başarlı)
Acul si barosul
: basm Düzyazı 2005-11-13 (10928 başarlı)
Anecdota
: basm Düzyazı 2005-11-13 (11543 başarlı)
Cand s-a nascut Ion Creanga?
: Kişisel 2005-11-29 (9370 başarlı)
Capra cu trei iezi
: Poveste Düzyazı 2004-10-14 (9324 başarlı)
Cinci pâini
: basm Düzyazı 2005-11-19 (10744 başarlı)
Dănilă Prepeleac
: Düzyazı 2004-02-20 (9398 başarlı)
Fata babei și fata moșneagului
: Poveste Düzyazı 2004-10-14 (8427 başarlı)
Inul și cămeșa
: pentru copii Düzyazı 2005-09-02 (8974 başarlı)
Povestea lui Ionica cel prost
: poveste Düzyazı 2006-09-06 (14016 başarlı)
Povestea porcului
: Poveste Düzyazı 2004-10-14 (8419 başarlı)
Povestea Pulei
: Düzyazı 2005-10-15 (43787 başarlı)
Povestea unui om leneÈ™
: pentru copii şiirler 2005-08-17 (15107 başarlı)
prostia omenească
: Düzyazı 2005-06-10 (11221 başarlı)
Punguța cu doi bani
: Poveste Düzyazı 2004-10-14 (7934 başarlı)
Scrisori
: către Maiorescu Kişisel 2009-07-02 (6009 başarlı)
Scrisori
: către Slavici şiirler 2009-07-03 (7669 başarlı)
Scrisori către Mihai Eminescu
: Kişisel 2005-07-03 (16741 başarlı)
Soacra cu trei nurori
: Basm Düzyazı 2004-10-14 (10821 başarlı)
Ursul păcălit de vulpe
: basm Düzyazı 2005-11-19 (10098 başarlı)
Sayfa: 1 |
|

|
|
|
Biyografi Ion Creanga
ION CREANGA
(1839-1889)
-viata si activitatea literara-
Ion Creanga s-a nascut la 10 iunie 1839 in satul Humulesti.
Intre 1846-1855 urmeaza scoala din Humulesti, dupa care invata la Brosteni, apoi la Tirgu-Neamt si la scoala de catiheti din Falticeni.
Intre 1855-1858 urmeaza seminarul de la Socola cursul inferior, dupa care se inscrie la Facultatea de Teologie a Universitatii din Iasi, dar nu o frecventeaza.
In 1875 il cunoaste pe Mihaai Eminescu. Devin buni prieteni. Eminescu il introduce la societatea literara Junimea si-l ajuta sa debuteze in Convorbiri literare (Soacra cu trei nuroi, 1 octombrie 1875), unde va publica pina in 1878 si celelalte povesti.
In 1881-1882 publica primele trei parti din Amintiri din copilarie, a patra fiind postuma.
In aceeasi perioada cu Eminescu, Creanga este grav bolnav si se stinge din viata la 31 decembrie 1889.
Opera lui Creanga este epopeea poporului roman. Creanga este Homer al nostru.
(G. Ibraileanu)
Ion Creanga este unul din marii clasici ai literaturii romane care s-au afirmat in cercul literar Junimea, in a II jum. a sec.al XIX-lea. E un scriitor realist, unul dintre cei mai cunoscuti si mai iubiti. El a reusit sa ridice proza romaneasca din secolul trecut pe aceleasi culmi pe care Eminescu propulsase limba literara in poezie, valorificind vorbirea omului simplu si ridicind-o la un nivel neegalat pina astazi.
Despre cel mai mare povestitor al romanilor, Ion Creanga, care ii urmeaza lui Ion Neculce, s-a spus ca a intrat in literatura cu un substantial fond sufletesc si intelectual de sorginte populara. In acest sens, G.Calinescu afirma ca, scriitorul moldovean reprezinta poporul roman insusi, surprins intr-un moment de geniala expansiune. In Creanga traiesc credintele, cresurile, datinile, obiceiurile, limba, poezia, morala, filosofia poporului- scria G.Ibraileanu. Izvorul principal al operelor sale este folclorul romanesc.
Ion Creanga creaza o opera extrem de unitara sub raportul continutului si al mijloacelor artistice, o opera care este alcatuita din:
Povesti Punguta cu 2 bani, Soacra cu trei nurori, Povestea porcului, Harap-Alb, Capra cu trei iezi, Danila Prepeleac, Fata babei si fata mosneagului, Ivan Turbinca, Povestea unui om lenes, Fat Frumos fiul iepei etc.
Povestiri Inul si cinepa, Cinci piini, Mos Ion Roata si Unirea, Mos Ion Roata si Cuza-Voda, Acul si barasul, Prostia omeneasca etc.
Nuvela Mos Nichifor Cotcariul
Romanul Amintiri din copilarie.
Indemnul de a scrie i-a venit din partea bunului sau prieten M.Eminescu.
In toamna anului 1875 Creanga citeste la Junimea povestirea Soacra cu trei nurori, care apare in revista Convorbiri literare, din octombrie: Ce fericita achizitie pentru societatea noastra acea figura taraneasca si primitiva a lui Creanga - exclama Iacob Negruzzi redactorul revistei.
Fiind toba de anecdote, el avea totdeauna pregatita cite o corsiva pentru junimistii care se amuzau copios, hazul lor facind sa se cutremure peretii. Risul lui inveselea toata societatea, cind aducea cite o poveste sau novela, sau cite un capitol din Amintirile sale
Cu cita placere si haz ascultam sanatoasele produceri ale acestui talent primitiv noteaza entuziasmat I. Negruzzi, recunoscind in Ion Creanga un geniu naiv care a exercitat o mare putere de atractie asupra spiretelor complicate ale scriitorilor vremii.
Plecind de la folclor, Creanga a reusit sa ridice proza romaneasca pe culmi nebanuite. Valorificind limba omului simplu, el o ridica la un nivel artistic neegalat, dovedindu-se un artist profund original.
|